Povestea melcului zburător

Povestea melcului zburător

 Motto: Eu: Ai văzut? Un melc cu aripioare!

Andra: Cum să existe așa ceva?

Eu: Dar, de casă zburătoare ai auzit?

Andra: Păi din povești, da…

Eu: Dacă există casă zburătoare, cum melcul are și el una în spate,

de ce să nu aibă o casă zburătoare și el?!

Oare ce face Cosmisian când nu scrie? Păi, scrie… Scrie povestioare cu melci și-un fulg de păpădie, în caz că vă întrebați dacă am uitat de draga mea păpădie dragă. Melci zburători… Și, dacă nu ați mai auzit de așa ceva, să vă țineți bine, o să vă fluture ochii de la viteză.

Să vă dau un paragraf? Unul mic, cât să vă gândiţi să citiţi ce scriu fără să mai daţi din cap de curiozitate. Aş vrea ca la această povestioară să nu îmi daţi like. Aş vrea să citiţi şi să simţiţi. Atât. Şi, după cum am promis, un paragraf, poate două, legate între ele de sufletul meu.

 – E bun laptele, fetița lui tati, e bun? M-am așezat pe scăunelul roz de lângă pătuțul ei de poveste, ochii mi s-au umezit gândindu-mă la acele nopți de dinainte de ironia vieții, când Cristina mă ținea strâns de mână și împreună o priveam pe Andra adormind cu sticluța de lapte sprijinită de palmele ei pure…

– Lasă tati, nu plânge pentru Mulfi, tu știi că până la urmă ajunge la meșter să îi facă aripioare de melc zburător. Nu plânge, mai bine ai începe odată, vezi că deja am început să beau lăpticul. Cu un deget nesigur indică urma imaginară a laptelui pe sticlă.

– Stai tati, că partea asta nu ai mai spus-o. Să nu mă minți, că deja știu povestea, îmi spuse Andra, cu ochii mai mult închiși. M-am aplecat să o sărut pe năsuc, apoi ne-am luptat preț de câteva atingeri cu nasurile, spunându-i cald că Mulfi a trăit multe zile în Grădină înainte să plece în căutarea Meșterului, însă nu îmi permitea să îi spun toată povestea dintr-o dată, ca să fie și el acoperit, că, vezi tu, încă nu avea prea multe spirale de casă ce să-i acopere povestea.

Am emoții, se pare că Andra s-a cam îndrăgostit de Mulfi, Melcişorul zburător. Cine a mai pomenit un așa prieten al copilăriei?

Vă aștept cu o nouă serie de povestioare umile pe care le dedic cu drag lui Mulfi. Tu Mulfi, când zbori prins de Puf de Păpădie pe deasupra casei mele, să nu o uiți pe Andra. Acum e mare, are 19 ani și mai întreabă de tine.

Povestea melcului zburator

Povestea melcului zburator

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.