Povestea Melcului zburător – copertă

Povestea Melcului zburător – copertă

Melcul zburator

„Obosit de pe drumul întoarcerii sale spre pământ, Mulfi realiză faptul că iubirea lui pentru Xandria îi va fi amintită de auriul soarelui, de strălucirea argintată a lunii, de vântul ce adie, purtând în toate mâinile sale buchete de păpădii, nu atât de repede cât să nu le poată prinde copile dornice de o iubire la fel de miraculoasă ca orice minune ce ține. Cât le-a povestit despre toate cele întâmplate, nu vă mai scriu. I le va spune chiar el Andrei. Și eu nu voi mai fi acolo să consemnez.

Sorin se legăna pe balansoarul din grădină, Ama era tăcută, sprijinindu-se cu o palmă de pieptul său, iar Andra era așezată cu capul pe piciorul Amaliei. Un fâlfâit de aripi! Andra și-a deschis ochii, era Mulfi! Mulfi a revenit, zburând într-o plutire ce devasta orice emoție în fața noii familii. Cu toții l-au văzut! Erau uluiți. Uluirea le-a fost luată captivă de minune. Mulfi a vorbit. Un melc zburător a vorbit.

Mesajul lui Mulfi era simplu. Priviți spre Luna ce vă luminează iubirea. Mulfi stătea la pieptul Andrei și privea împreună cu ei spre minunea ce ține – păpădia. Cerul serii era aprins de Soare, iar Luna se mândrea cu fiica ei, Xandria.

Cerul s-a umplut de puf de păpădie, de la multele surori ale Xandriei ce luminau inima de mamă a Lunii. Întregul pământ se umplu cu fulgii după care alergau toți oamenii, ființele din Țara Minunilor care țin, melcii cu cochilie ciobită.

Meșterul de calcar a prins și el un fulg de păpădie!”

Reclame

Despre Cosmisian

De ce scriu în metafore? Metafora este, ca definiţie, o peşteră ascunsă pe o insulă necunoscută, învăluită în mister. Cine ajunge acolo, chiar întâmplător, poate găsi obiecte neidentificate ale unei culturi despre care poate doar bănuieşte ceva. E oarecum dificil să „demetaforizezi” scrisul, astfel că, îţi rămâne iluzia înţelegerii şi satisfacţia ei. Cine sunt eu? Sunt eu, un vinovat al metaforitei, o boală de cuvânt ce mi-a adus adesea alin căutării de expresie, Şi poate ţie confuzie. Metafora produce confuzie! Confuzia elaborează înţelesuri şi astfel fiecare înţelege ce vrea. Cine sunt eu? Sunt eu, un meşter al cuvintelor mele. Nu mi-e dificil să le găsesc, am o abundenţă pe care uneori trebuie doar să o rescriu. Nu aş spune că metafora este calea cea mai scurtă înspre semantica sufletului meu, ci doar înfrumuseţarea drumului. Astăzi sunt nebun. Voi pune o imagine cu mine, mai exact cu mintea mea.
Acest articol a fost publicat în DESENE DE COLORAT. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.