Desprinsa pădure

Desprinsa pădure

Vântul mișca prea lipsit de pasiune frunzele verzi de pădure umbrită de soare,

Adierea pădurii îți mângâia privirea prinsă de iarba ce îmi face sufletul să zboare,

Stropii-copii ce își prind căderea de trupul tău țesut din miresmele florilor din zare,

Îți șoptesc duioasele-mi gânduri ce le-aș aduce în mii de buchete la ale tale picioare.

Buzele tale sunt surori gemene născute din picurii dimineților pictate cu rouă,

Rochia ta din crini albi crescuți pe dealuri înalte te face să îmi pari mult mai nouă,

Constat că ființa mea simplă de om al pădurii îți caută prezența țesută în două,

Mă prind de fructele tale crescute perfect, dar amân deliciul final cât încă plouă.

Urmăresc cu zâmbetul prins de ființă, a florilor misterioasă cuibărită înflorire,

Îți caut încântat devenirea aleasă de vânt ce mă face să sper în multipla ta revenire,

Când din petalele galbene fac pudra ce o țin când înflorirea ți-e luată-n uimire,

Și știu cu nesaț că menirea mea de grădinar mi te-a dat păpădie, nestinsă și vie.

Tu ești floarea sălbaticei mele păduri, misterioasă împletire de păpădie.

desprinsa-padure1

https://gandurineinfinite.wordpress.com/2015/01/25/desprinsa-padure/

Reclame

Despre Cosmisian

De ce scriu în metafore? Metafora este, ca definiţie, o peşteră ascunsă pe o insulă necunoscută, învăluită în mister. Cine ajunge acolo, chiar întâmplător, poate găsi obiecte neidentificate ale unei culturi despre care poate doar bănuieşte ceva. E oarecum dificil să „demetaforizezi” scrisul, astfel că, îţi rămâne iluzia înţelegerii şi satisfacţia ei. Cine sunt eu? Sunt eu, un vinovat al metaforitei, o boală de cuvânt ce mi-a adus adesea alin căutării de expresie, Şi poate ţie confuzie. Metafora produce confuzie! Confuzia elaborează înţelesuri şi astfel fiecare înţelege ce vrea. Cine sunt eu? Sunt eu, un meşter al cuvintelor mele. Nu mi-e dificil să le găsesc, am o abundenţă pe care uneori trebuie doar să o rescriu. Nu aş spune că metafora este calea cea mai scurtă înspre semantica sufletului meu, ci doar înfrumuseţarea drumului. Astăzi sunt nebun. Voi pune o imagine cu mine, mai exact cu mintea mea.
Acest articol a fost publicat în POEZIE PAPADIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.